Tipuri de Date
Manipularea datelor reprezinta scopul principal al unui program, asa ca ele joaca un rol important in orice sistem de calcul. Organizarea variabilelor folosite de catre program determina modul in care se face manipularea lor. De aceea, toate limbajele de nivel inalt ofera metode flexibile de definire a structurilor complexe de date, intrucit proiectantii limbajului au inteles ca, in majoritatea cazurilor, programul este aproape complet definit de indata ce s au proiectat structurile de date ce urmeaza a fi manipulate.
Principial, toate microprocesoarele sunt capabile a manipula cu rezonabila eficienta structurile de date definite in limbajele de nivel inalt, dar prapastia semantica conduce la mari deosebiri intre solutiile practice adoptate.
Se spune ca un microprocesor ofera suport pentru un anumit tip de date doar daca este capabil a manipula operanzi apartinind acelui tip. Pentru asigurarea suportului pentru tipuri de date diverse doua caracteristici ale microprocesorului sint    de regula   intrebuintate:
a) instructiuni care executa operatii asupra datelor reprezentate conform formatului asociat tipului considerat;
b) moduri de adresare care permit accesul simplu la operanzi de tipul considerat.

Lungimea Cuvantului
Dimensiunea cuvintului de date este unul dintre factorii majori care influenteaza atit performantele, cit si calitatile functionale ale unui microprocesor. Importanta acestor parametri este demonstrata de faptul ca un criteriu tipic de clasificare a microprocesoarelor se bazeaza pe lungimea cuvintului. Se vorbeste de microprocesor de 8 biti, 16 biti sau 32 biti, numerele 8, 16, 32 referindu se la lungimea cuvintului de date manipulat.
Desi de o mare importanta, definitia lungimii cuvintului unui microprocesor nu este lipsita de ambiguitate. Doua posibile definitii sint:
a)lungimea cuvintului este data de numarul maxim de biti care pot fi transferati intre CPU si memorie intr un singur ciclu;
b)lungimea cuvintului este determinata de dimensiunea maxima a operandului care poate fi manipulat de catre unitatea aritmetica logica (ALU) a CPU.
Prima definitie se refera la traseul extern al datelor fata de microprocesor, in timp ce a doua se refera la traseul intern. La microprocesoarele perioadei de inceput ambele definitii conduceau la acelasi rezultat, data fiind identitatea de dimensiune intre traseul extern si cel intern.
O data cu cresterea dimensiunii operandului manipulat intern de catre ALU, fabricantii de microprocesoare au realizat diferite versiuni ale aceleiasi CPU, cu diferite dimensiuni al magistralei externe. Acest lucru a izvorit din necesitatea de a permite grefarea noilor microprocesoare in sisteme de calcul deja existente, avind memoria si porturile I/O construite pentru magistralele de date mai inguste. In acelasi timp, trebuie mentionat ca toate versiunile au acelasi set de instructiuni, aceleasi moduri de adresare, aceleasi registre interne, aceeasi arhitectura a ALU, acelasi mecanism de intreruperi si capcane (traps). Ca exemplu poate fi citata familia microprocesoarelor Intel care a debutat cu 8086, a continuat cu 8088, sau microprocesoarele 80186, 80286, 80386, 80486.
Adesea, lungimea cuvintului indica, intr o anumita masura, performanta. Cu cit lungimea este mai mare, cu atit microprocesorul este mai rapid. Dar lucrurile nu sint atit de simple. S ar putea ca un microprocesor de 32 biti cu magistrala de date de 8 biti (daca ar exista !) sa se comporte mai prost decit un microprocesor de 16 biti cu magistrala de date de 16 biti.
Se justifica, deci, afirmatia ca nu exista o definitie adecvata a lungimii cuvintului, intrucit dimensiunile cuvintului de date transferat pe magistrala externa si a cuvintului de date prelucrat de catre ALU difera. Este mai potrivit a se discuta despre doua dimensiuni de cuvint de date: pentru cel intern si pentru cel extern. Dimensiunea cuvintului de date intern influenteaza viteza de prelucrare a operanzilor instructiunii, in timp ce dimensiunea cuvintului de date extern influenteaza timpul global de acces la memorie pentru extragerea instructiunilor si vehicularea operanzilor.
Cresterea dimensiunii operandului nu este singura consecinta a disponibilitatii unei dimensiuni mai mari a cuvintului, deoarece posibilitatea de a manipula seturi mai mari de biti conduce, de obicei, la introducerea de noi tipuri de instructiuni. Microprocesoarela cu dimensiuni mai mari de cuvint nu sint numai mai rapide decit cele cu cuvinte de dimensiuni mai mici, dar ele tind sa posede un mai bogat repertoriu de tipuri de date, sprijinite cu seturi de instructiuni si moduri de adresare adecvate.
